Asemenea altor barouri din Transilvania, Baroul Sibiu a fost inițial organizat sub
forma Camerei Avocaților, înființată în baza legii XXXIV/1874, calitatea de membru al
Camerei fiind condiționată de cetățenia maghiară. După unirea Transilvaniei cu România, s-a
urmărit organizarea unitară a avocaților la nivelul întregii țări.Un prim pas în acest sens s-a
făcut de Congresul Național al avocaților români din Transilvania, Banat, Crișana și
Maramureș, desfășurat la Sibiu în 19 - 20 ianuarie/1-2 februarie 1919. La Congres au
participat și membri ai Consiliului Dirigent, care avea sediul la Sibiu. În documentele emise
de Consiliul Dirigent s-a folosit denumirea de Barou, după exemplul din Vechiul Regat, ca un
prim pas cu valoare simbolică spre unificarea terminologiei. S-a propus o reorganizare a
Camerelor de avocați (corespunzătoare Barourilor, în viitor ) cu reședințele în: Sibiu, Brașov,
Deva, Arad, Timișoara, Oradea, Cluj, Bistrița și Miercurea Ciuc (pentru întreg Ținutul
Secuiesc).În baza Decretului nr. XV/1919 a Consiliului Dirigent s-a modificat Legea nr.
XXXIV/1874 și s-au reorganizat Camerele Avocaților în Barouri. În perioada regimului
comunist, avocații au fost organizați sub forma Colegiului de Avocați Județean, pentru ca din
1990 să se reînființeze Baroul Sibiu.
Baroul Sibiu a continuat vechea tradiție a avocaturii sibiene, consacrata prin figuri
prestigioase ale avocaturii romane, așa cum au fost frații Ivan Emil si Ivan Traian.
Democratizarea radicala a avocaturii a adus o dinamica impresionanta a componentei
Baroului Sibiu. Daca la data transformării fostului Colegiu de Avocați Județean Sibiu Baroul
Sibiu avea 75 de membri, in momentul de fata pe tabloul avocaților sibieni sunt înscriși peste
400 de membri. Este de remarcat întinerirea masiva a corpului avocaților sibieni, echilibrul
intre generații fiind favorabil avocaților cu o vechime intre 8 si 10 ani.
Activitatea profesională nu se poate desfășura fără o colaborare instituțională cu
ceilalți parteneri ai actului de justiție. Baroul Sibiu a militat întotdeauna pentru o relație
cordială cu instanțele de judecată și parchetele arondate, începând cu cele de la nivelul Curții
de Apel și continuând cu cele ale Tribunalului și a judecătoriilor din județ. La fel de
importantă este colaborarea și cu notarii publici, executorii judecătorești și juriștii care
contribuie la realizarea actului de justiție.
Mesajul pe care il transmitem este acela că doar uniți vom dovedi că suntem puternici
și putem menține avocatura în rândul elitelor societății.